mai draga, chiar se duce anul;
chiar vine Mos Nicolae, turul 2, bradul, vacanta copiilor; obisnuita scenografie a ultimei luni din anul acesta, care tb asomatizat cu tot dichisul.
in perioada asta, Parisul e feeric, pt cine l-a vazut si il cunoaste…
dupa-amiezele sunt fabuloase pt privelistile cerului,
cu valurile de ciori care urca la mare altitudine si se involbureaza catre rasarit, spre rusi, ori cu norii care nu mai sunt pantecosi, rotunzi ci au aspectul unor imense esarfe purpurii, unduind ca pt zeitele Olimpului…Mi-e imposibil sa nu ma uit in fiecare zi acolo unde privim atat de rar, pt ca Pamantul ne pare mai atragator sau, pur si simplu, ne ingreuneaza gravitatia, tragandu-ne catre jos, cat mai jos, culcat daca se poate…
O “cearta” cu un partener care a avut o scapare; nu, nu ajuta sa palesti si sa faci ochii mari ori sa ridici pierdut din umeri…Odata iese Tigrul ala mare si rau din mine, asa ca Partenerul cauta scuze iar Celalalt da inapoi de parca l-as lovi in fatsa. Eu nici macar nu ridic tonul, dar expresia aia infrasonica, vibratsia aia le face zob orice rezistenta…
Visez ca Tony pleaca si nu stiu nimic de el; ma foiesc toata noaptea in vis din cauza asta si, spre dimi, vine mantuirea ;cu alt vis in care fi-miu suna , e pe drumuri de vacanta prin Europa, suna cand din Serbia, Croatia apoi Monaco (!)
(Ultimele scene au aerul ala de realitate aprofundata- care iti ramane in creier si in sange; ma uitam spre tavanul salii in care petreceam si treceau comete sau alte corpuri ceresti, niste zbenghiuri albe pe sub o tesatura densa, poroasa, care se imbiba de ele ca de niste pete; i-am cerut gazdei, pb o ruda, sa ne facem o poza, mi-am cautat si ales locul, o vitrina mare cu suveniruri si carti; ea se tot uita la mine si gasea ca tin gura deschisa, pai zambeam, dar am inchis gura, s-a apropiat, ii vedeam capul si cojocul cu care era imbracata, in cele mai percutante detalii.)
Replica ei ca o fina ironie, o accepti.
Apare un ciudat care-i spune ca e “laudata” pt ca laudatorii “o vor.” Ce naiba mai e si asta? Daca imi place sinceritatea unei confesiuni si inteligenta ei rafinata inseamna ca vreau ceva de la ea? Nu inteleg logica asta ofticata. Daca nu mi-ar fi placut ce spune sau scrisul ei , nici nu m-as fi obosit sa fac observatii; iar daca le fac- sunt un fel de recunoastere si impartasire a ideilor si a starilor sufletesti, nu o vanare de fuste. Stai draga linistit ca nu..!
pictura e cea mai senzuala arta, dupa gatit; daca m-as fi indragostit de o filoloaga in loc de o pictorita, cat as fi pierdut! Sa treci prin capriciile cuvintelor si intermedierea intelectului , sa ai o experienta mediata, cand in pictura iti vine de-a dreptul, coplesind simturile….Asa, mainile mele, mainile ei, vazul, gustul, tactilitatea febrila, formele, textura pielii, a panzei, a culorilor, alcatuirea formei ca punct, linie, volume, greutate, senzual, adevarata nebunie!
pictura e sincera, literatura-o mare limbuta si pornografica.
aroma fumului care s-a inaltat din frunzele uscate pe care C le-a ars intr-un coltisor al gradinii. Stateam acolo, nemiscat, respirandu-l fara sa mai fiu constient. Ea se ridica din sezlongul in care n-a prea apucat sa stea, si imi zambeste cu apropouri: Vezi ca intri in transa, magicianule…Ma uit la ea uimit , si-abia atunci realizez ca ma lasasem “afumat” ca inaintea unei incantatii si a calatoririi catre Marile Spirite..Ma scutur, si da, aroma fumului si a cenusii din frunze a fost ca o rapire..Asa s-or fi descoperit transele si calatoriile extatice, n-am nicio indoiala, lucrurile sunt simple.
dai click s-asculti melodia aia, doar ti-o recomanda! Si…Embedding disabled by request.
are par, iar eu mai mult, pe ea cu parul ei cu tot. ca sa i-l asez in jurul capului, ca niste raze, pe perna, pe cand inca ne mai jucam, inca mai avem glas de vorbit; dupa ce ni le-am pierdut, capul, glasul, vazutul, mototolim razele cu mana. convulsiv, de parca ne inecam; dar de asta esti semi-constient atunci…
In zapaceala aia, pana si saliva din coltul gurii ei este irezistibila, e pretioasa ei substanta care nu tb irosita…Cu limba ca o pisica, ii culegi “roua”.
a, si lucruri mai de-ale lumii largi. Sarandon, o mare actrita, care iti place, premiata la Stockholm, la festivalul international de film, ca si un alt mare artist, senzationalul (de) Luc Besson. Bravo. Ma bucur pt ei.
ProTv la Stiri: ” cu exactate, cu exactate.” Se creeaza o limba care se amuza…
Tony ar fi remarcat ca la facultatea fratelui sau sunt multe “puicute”, cum nu erau pe vremea studentiei lui -nu f indepartate- la ASE. Ti se invarteste capul, spune el, care e un tip sobru, dar cu un acut simt al umorului; il tachineaza pe Pustiu’. Pustiu, apropo, a luat noua si zece la primele lui lucrari de student.
Maine, pe b1 ora 21 Marile sperante, cu Ethan si Gwyneth .
cu vremea asta superba tot sa iesi din casa in uichend. Cum ar spune un amic de-al meu: s-o roiesti.
comentarii recente